Pocăința este leacul care vindecă păcatul

Păcătosul pocăit iese de la spovedanie eliberat de povara păcatelor. Toate păcatele lui, oricât de mari și grave ar fi fost, au dispărut. Domnul, prin pocăință ”stârpește în așa fel păcatele, încât să nu rămână nici urmă… Și împreună cu izbăvirea de pedeapsă dă și îndreptățirea, și-l face pe cel păcătos asemenea celui care n-a păcătuit. Căci stârpește păcatul și-l face inexistent, ca și când n-ar fi fost făptuit. Atât de desăvârșit îl stârpește”. Nu există păcat care să nu fie iertat de Dumnezeu, decât cel pentru care nu ne-am pocăit.

Pocăința ”este leacul care vindecă păcatul. Este dar ceresc, putere minunată, har care biruiește consecințele legilor. De aceea, nu-l respinge pe desfrânat, nu-l împiedică pe adulter, nu-l alungă pe bețiv, nu-l scârbește pe idolatru, nu-l îndepărtează pe calomniator, nu-l înlătură pe hulitor și nici pe cel trufaș, ci pe toți îi preschimbă”. ”Pocăința este leacul nelegiuirilor, nimicirea fărădelegilor… îndrăzneală la Dumnezeu, armă împotriva diavolului…, nădejdea mântuirii, dispariția deznădejdii. Aceasta ne deschide cerul, aceasta ne bagă în Rai”.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune: ”Vă predau în mâinile pocăinței, pentru a afla puterea ei… pentru a afla că niciun păcat n-o poate birui… Nenumărate răni de-ar avea cineva, dacă se pocăiește și lucrează binele, Dumnezeu le vindecă în așa fel încât să nu se mai vadă nici măcar un semn sau o urmă”. Pentru cei care erau neîncrezători în puterea renăscătoare a pocăinței, Sfântul spune: Dumnezeu ”te-a zidit din neființă. Acum că exiști și te-ai abătut de pe drumul drept, e mult mai ușor să te îndrepteze… Nu cumva poți spune felul în care ai fost plăsmuit? Astfel nu poți spune nici felul în care sunt curățite păcatele. Căci dacă focul ce cade în spini îi distruge pe aceștia, cu atât mai mult voia lui Dumnezeu mistuie păcatele noastre și le smulge din rădăcini”.

Ieromonahul Grigorie, Pocăința și spovedania