O rugăciune de cinci minute poate face mai mult decât o noapte de priveghere

Dacă ne rugăm fară atenţie, vorbim în deşert. Atunci mai bine este, să ne rugăm mai puţin, de exemplu să spunem doar rugăciunile începătoare?

Părintele Savatie: Aşa spun mulţi Părinţi. Părintele Porfirie ne aducea aminte. Spune că o rugăciune de cinci minute poate face mai mult decât o noapte de priveghere. De ce? Nu cantitatea, ci calitatea ei contează. De unde-o vedem? Vedem pilda care o găsim în Pateric, când se întâlnesc doi monahi, şi unul îl întreabă:

Cum vă mai merg treburile?

Greu. E secetă la noi, mare.

Şi nu v-aţi rugat la Dumnezeu ca să vină ploaia?

Ne-am rugat, dar nu plouă.

Ei, înseamnă că nu v-aţi rugat bine. Uite cum!” Se roagă şi vine nor şi vine ploaie. Ai văzut cum? Şi pleacă mai departe”.

Prin asta ne arată că intensitatea rugăciunii contează. De aceea, începătorilor, vedem prin mănăstiri, că li se dădeau puţine rugăciuni. Aveau pravilă scurtă şi Sfântul Ioan Gură de Aur spune: mai bine timp de rugăciune scurt, rugăciuni scurte spuse mai des în parcursul zilei. Dimineaţa mai am vreme mai spun o rugăciune scurtă, peste o oră încă o rugăciune mică, decât rugăciuni lungi spuse o dată în zi. Să zicem că ajung seara şi fac trei ceasuri şi toată ziua sunt împrăştiat, pentru că cel care nu se roagă întotdeauna sau mai des, cu greu se va ruga atunci o dată mult. Pentru că de s-ar ruga atunci mult, ar avea dragoste de rugăciune. Dar dacă ar avea dragoste de rugăciune, n-ar putea să nu se roage şi peste zi mai des. Aşa că, n-o lăsăm, dar mai bine, mai scurtă şi cu trăire, mai des, fiecare îşi poate cunoaşte măsura sa, după durata cât poate sta în rugăciune, în intensitate, în stare bună. Atunci când începe să se fleşcăiască şi mintea să i se împrăştie, asta e măsura lui, trei minute, cinci minute, şi să nu ne speriem că măsura noastră este de împărate ceresc şi Sfinte Dumnezeule. Noi ştim că Părinţii citeau nu ştiu câte catisme din Psaltire sau că au aşa rânduieli şi noi încercăm să le facem şi ne miră şi ne tulburăm: Părinte, nu pot să stau la rugăciune. Nu este încă măsura ta să te rogi atâta. Dacă îngerul i-a spus Sfântului Pahomie să facă douăsprezece rugăciuni pe zi un călugăr. Ce-i aia douăsprezece rugăciuni? De douăsprezece ori Psalmul 50 de-a lungul zilei. Şi Pahomie a zis: Cum pravilă aşa de mică! Da, ca începătorul să o poată face şi să aibă mângâiere, dar cei desăvârşiţi se roagă neîncetat. Aşa că îngerul ştia măsura începătorului, a călugărului începător, de pe vremea lui Pahomie. Atunci, noi cum suntem? Aşa că, mai bine mai scurt, să iubeşti pe Dumnezeu din tot cugetul tău, din toată inima ta, din toată virtutea ta, din toată puterea ta. Dacă nu facem asta, nu prea avem mare folos şi vedem la ce ajungem. Aşa ne spun Părinţii.

Ieromonah Savatie Baştovoi, Puterea duhovnicească a deznădejdii, Editura Reîntregirea, 2005