Iată deci cum suntem pregătiți pentru lucrarea sfânta

Săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor în dumnezeiescul Trup si Sânge, iar ca scop sfințirea credincioșilor, care, prin acestea, dobândesc si înlesnesc împlinirea acelui efect si acelui scop, sunt rugăciunile, cântările, citirile din Sfânta Scriptura si, în general, toate cele ce se săvârșesc si se rostesc, cu Sfânta rânduiala, înainte si după sfințirea darurilor.
Este adevărat ca Dumnezeu ne da în dar toate cele sfinte, fără ca noi sa-i dam nimic în schimb; totuși, El ne cere neapărat sa ne facem vrednici de a le primi si a le păstra, caci nu face parte de sfințire decât celor ce s-au pregătit în felul acesta. Așa se cuvine sa primim botezul si ungerea cu sfântul mir, așa să gustăm din ospățul înfricoșatei Cine. Acest lucru l-a arătat Domnul în pilda semănătorului, când a spus: „Ieșit-a semănătorul” nu ca sa are țarina, ci ca sa „semene”, dându-ne să înțelegem ca arătura si toata pregătirea trebuie făcute mai dinainte.
Se cuvine deci ca, la primirea Sfintelor Taine, sa ne înfățișăm pregătiți si cu vrednicie. De aceea, trebuie sa existe si în slujba Sfintei Liturghii mijloace de pregătire în acest scop: sunt rugăciunile, cântările si tot ce se săvârșește sau se rostește într-însa, după rânduiala sfânta. Acestea ne sfințesc si ne fac în stare, pe de o parte ca sa primim cu vrednicie sfințirea, iar pe de alta ca sa o putem păstra si să rămânem cu ea.
Ele ne sfințesc într-un îndoit chip.  În primul rând ne sfințesc prin însăși puterea pe care o au rugăciunile, cântările si citirile. Astfel, rugăciunile ne întorc gândul către Dumnezeu, mijlocindu-ne iertarea păcatelor; cântările, de asemenea, îl fac sa Se milostivească si să Se îndure de noi, precum ne spune Psalmistul: „Înalță lui Dumnezeu jertfa de laudă (cântare)… si te voi izbăvi si Mă vei preamări”; în sfârșit, citirile din Sfânta Scriptura, care ne învață atât bunătatea si iubirea de oameni a lui Dumnezeu cât si dreptatea si judecata Lui, sădesc si aprind în sufletele noastre nu numai iubirea ci si teama fata de El, făcându-ne astfel mai zeloși întru păzirea poruncilor Sale. Iar toate la un loc, îmbunătățesc sufletul si apropie de Dumnezeu atât pe preot cât si pe popor, făcând si pe unul si pe celălalt destoinici pentru primirea si păstrarea cinstitelor daruri care este scopul Sfintei Liturghii. Dar ele pregătesc îndeosebi pe preot să săvârșească cu vrednicie Jertfa (sfințirea darurilor), care este efectul Sfintei Liturghii, după cum am spus; de aceea vedem, în multe din rugăciunile sfintei slujbe, cum preotul se roagă în taină ca să nu fie socotit nevrednic de a aduce Jertfa ci să slujească Tainei cu suflet curat, cu limba si mâini curate. Iată deci cum suntem pregătiți pentru lucrarea sfânta de însăși puterea cuvintelor rostite si cântate.

Sf. Nicolae Cabasila, Tâlcuirea dumnezeieștii liturghii