Vrednic este să stea înaintea lui Dumnezeu numai duhul plin de umilință și de smerenie

Omul nu este pe pamant ca sa se joace cu lucruri de nimic, nu! Nu este de mica insemnatate faptul ca Dumnezeu l-a zidit pe om dupa chipul si asemanarea Sa! Nu este de mica insemnatate faptul ca Fiul lui Dumnezeu l-a rascumparat pe omul cazut cu sangele Sau! Trebuie sa pretuim aceste indurari ale lui Dumnezeu! Trebuie sa pretuim atotsfantul Sange al Dumnezeu-Omului!. Nu! Nu le pretuiesc dupa cuviinta cei care dau credintei o atentie superficiala si trecatoare, irosindu-si toata atentia sufletului pe jucarii desarte, vremelnice, stricacioase. Nici cei care si-au inchinat toata viata lui Dumnezeu n-au facut nimic, n-au adus nici un prinos vrednic de binefacerile dumnezeiesti!
Vrednic este sa stea inaintea lui Dumnezeu numai duhul plin de umilinta si de smerenie. Numai aceasta vrednicie omeneasca a fost recunoscuta ca atare de Dumnezeu – si duhul nostru poate intra in starea aceasta doar cand va renunta la toate indeletnicirile desarte.
Pustnicie sa va fie sufletul dumneavoastra mort fata de lume; sfant locas sa va fie sufletul dumneavoastra – sa fie locas al tuturor virtutilor evanghelice. Desertaciunile sa fie inlocuite de lucrurile esentiale si umbra – de adevar. De Dumnezeu nu ne putem apropia altfel decat prin spinii necazurilor. Cel ingaduit la Dumnezeu a intrat in vistieria tuturor bunatatilor, atat vremelnice, cat si vesnice. Cand Dumnezeu vrea sa apropie pe cineva de Sine, ingaduie sa vina asupra lui necaz.Valul care v-a aruncat pe taramul crucii a fost trimis asupra dumneavoastra de Dumnezeu, Care va iubeste si va alege – a fost trimis cum i-au fost trimise furtuna si chitul Prorocului Iona.

Sfântul Ignatie Briancianinov, „De la întristarea inimii la mângâierea lui Dumnezeu”, Editura Sophia