Satana face tot ce poate spre a ne pierde

În altă zi, vorbindu-mi despre judecarea altora, părintele îmi spuse să evit orice discuție despre aceasta, oricâtă dreptate socotesc că aș avea. De aceea, îmi povesti următoarea întâmplare:

„Odată o femeie se dusese la un preot să se spovedească. Era dintr-un sat unde femeile poartă jupon. Le știi? mă întrebă părintele.

– Da, i-am răspuns.

– Ei bine, își continuă Bunicuțul povestirea, dupa ce s-a spovedit s-a ridicat să plece. Totuși nu putea să plece fără a-i da preotului ceva, pentru a-i mulțumi și fiindcă simțea nevoia să-i dăruiască ceva. A încercat așadar să își ridice șorțul, pentru a scoate din buzunarul juponului ceva bani dar, din greșeală, a apucat juponul, ridicându-l în sus, de i s-au văzut picioarele. În clipa aceea a intrat în biserică un om care, văzând-o astfel pe femeie, s-a dus și l-a reclamat pe preot, de atitudinea necuviincioasă, iar acela a fost suspendat pe trei luni. În toată perioada suspendării sale, preotul îi mulțumea și Îl slăvea pe Dumnezeu, pentru încercarea pe care i-o dăduse și se bucura foarte mult.

Ai văzut așadar, fiule, ce a pățit fratele nostru care l-a judecat pe preot. Deși a văzut într-adevăr o scenă aparent necuviincioasă, din pricina căreia l-a judecat pe preot, lucrurile nu erau așa cum le prezenta cel viclean. De aceea îți spun să fii cu băgare de seamă”.

– Voi fi foarte atent, Bunicuțule, i-am răspuns.

Adesea – spunea Bunicuțul – satana face tot ce poate spre a ne pierde. Dacă, de exemplu, bănuim un om de ceva, vicleanul este capabil de orice pentru a ne da dovezi împotriva omului respectiv. De multe ori există atât de multe indicii, încât nu încape nici o îndoială că cel bănuit este vinovat. Toate acestea sunt lucrări ale diavolului, deși omul respectiv este cu totul nevinovat.

Anastasios Sotirios Tzavaras, Amintiri despre Bătrânul Porfirie, Editura Bunavestire, Bacău, 1999 – fragment