Pentru ca un om să se păzească de a-i judeca pe alții…
De mare pret este fiecarui om pacea sufletului. Trupul celor ce au dobandit pacea sufletului poate fi in necontenita miscare, ostenit sau bolnav, dar sufletele lor, tintuite de Dumnezeu, raman de -a pururi intr-o pace netulburata. Sfantul Serafim de Sarov ne invata: ”Este de trebuinta sa pazim in fel si chip pacea sufletului si sa nu ne tulburam de ocarile ce vin de la ceilalti. De aceea trebuie sa ne infranam cu orice pret de la manie si prin vegherea cea launtrica sa ne pazim mintea si inima de pornirile cele spurcate.
Pentru a pazi pacea sufletului mai este de trebuinta si a ne feri sa-i judecam pe altii. Pacea sufletului se pazeste prin nejudecare si prin tacere. Cand omul este intr-o astfel de stare, el primeste si descoperiri dumnezeiesti. Pentru ca un om sa se pazeasca de a-i judeca pe altii, ii este de trebuinta a fi veghetor la sine, a nu primi de la nimeni cugete necuvioase si a muri tuturor celor din lume: Cu toata paza ta pazeste inima ta, caci intr-insa sunt izvoarele vietii (Pildele lui Solomon 4, 23). Din pazirea necontenita a inimii se naste curatia prin care este vazut Domnul, dupa graiurile Adevarului Celui vesnic: Fericiti cei curati cu inima, caci aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8).
Sfantul Nicolae Velimirovici, cugetare