Nu-i învinui pe alţii
Nimeni nu te învinuieşte de nimic, doar tu însăţi încetează să-i învinuieşti pe alţii şi linişteşte-te. Nu are nici un rost să-i învinuieşti pe alţii; dacă ai dreptate desăvârşită, atunci fii liniştită. Conştiinţa curată îşi este ei însăşi liniştire; de ce să căutăm la alţii dreptate sau vină? Fiecare din faptele personale fie se va proslăvi, fie se va ruşina.
Îţi voi spune pe scurt, că n-ai început la timpul potrivit să îndrepţi năravurile altora şi să aperi drepturile tale aparente. Pe alţii nu-i vei îndrepta, iar ţie cu siguranţă poţi să-ţi dăunezi.
Dacă dorim să primim milostivirea lui Dumnezeu şi iertarea păcatelor noastre, iar apoi să moştenim împărăţia Cerului, trebuie să dăm ascultare celor spuse de Domnul, şi nu celor pe care ni le insuflă vrăjmaşii sufleteşti şi spre care ne îndeamnă iubirea noastră de sine mândră. Domnul vorbeşte către noi în Evanghelie: „învăţaţi de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi dobândi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul meu este bun şi povara mea uşoară”.
Jugul vrăjmaşului însă, precum singură experimentezi, este şi greu, şi foarte rău, şi foarte chinuitor. De aceea renunţă la calea rea… şi ţine calea dreaptă…
Sfântul Ambrozie de la Optina, Sfaturi pentru familia creștină, Editura Platytera – fragment
