Nimeni nu poate intra în viaţa cea întru Hristos decât prin multe încercări, printr-un lung şir de exerciţii sau nevoințe

Nimeni nu poate intra în viaţa cea întru Hristos, zice Domnul, decât prin multe încercări (ispite), printr-un lung şir de exerciţii sau nevoințe, prin răbdarea multor ocări şi insulte. Numai astfel strunită, firea omenească poate intra în Împărăţia cerurilor. Fără antrenamente stăruitoare, nimeni nu pătrunde într-aceasta. De pildă, meseriaşul ia un material foarte dur, îl vâră în foc, apoi îl scoate de acolo şi-l bate cu barosul, şi iarăşi îl pune în foc până ce devine mlă­dios şi abia după aceea îl transformă într-un vas preţios, folositor stăpânului său. La fel se procedează şi cu ceara. La frig ea este foarte tare; dar cum este încălzită la foc, începe să se-nmoaie şi devine maleabilă, luând întocmai chipul pecetei sau obiectului dorit.

Sfântul Macarie Egipteanul, 21 de cuvântări despre mântuire, Editura Anastasia, București, 2001