Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu

Pacea pe pământ e condiționată de mărirea care se dă sau se refuză lui Dumnezeu. De asemenea şi pacea sufletului atârnă de aceeaşi condiție. Autonomia rațiunii, autonomia societății omeneşti nu se poate constitui ca atare decât cu prețul pierderii păcii; – ceea ce e de fapt o înfrângere sau, mai sincer, o mărturisire a neajunsului, a tragediei inerente construcțiilor fără Dumnezeu.

Precum nu se află vrajbă în Dumnezeu, aşa să nu se afle nici între cei ce-L au pe El ca temelie a vieții. Starea de pace cu toată făptura e o minune aşa de mare, încât uimeşte lumea şi o sileşte să recunoască într-aceasta fapta lui Dumnezeu.

Dumnezeu, trăit din toată sinceritatea ființei, e singura cale care mai poate aduce pace între oameni şi bună învoire; toate celelalte rezolvări, alături de trăirea creştinismului, grăbesc apocalipsul.

Pacea este o idee specific creştină şi se condiționează de obârşia ei divină.

Pacea de frică e o reală pierdere a păcii. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. Aceasta e un bun spiritual, care nu poate fi creat sau menținut de arme.

O sinteză a gândirii părintelului Arsenie Boca în 800 de capete