Doamne, Mântuitorul meu! De ce m-ai părăsit?
De câte ori nu am pus hotar şi am clădit ziduri între păcat şi mine! Însă gândul meu a călcat hotarele şi voia mea a dărâmat zidurile, fiindcă hotarele nu erau apărate cu frica de Dumnezeu şi zidurile nu erau întemeiate pe pocăinţa neprefăcută.
Iarăşi bat la uşă, ca să mi se deschidă; nu încetez a cere, ca să primesc ceea ce doresc, şi nu ştiu de ruşine cerşind milă la Tine, Doamne.
Doamne, Mântuitorul meu! De ce m-ai părăsit? Milostiveşte-Te de mine, Unule Iubitorule de oameni! Mântuieşte-mă pe mine, păcătosul, Cela ce singur eşti fără de păcat!
Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire, Editura Sophia – fragment