Cum ar trebui să interpretăm coincidențele, ca niște simple întâmplări sau semne divine?

Depinde ce înseamnă. Noi știm că nimic nu este întâmplător, nimic, absolut nimic. Nici nu putem pretinde că Dumnezeu comunică cu noi direct, pentru că atunci suntem mândri, nu putem avea pretenția asta.

Există un destin predestinat fiecărei persoane sau suntem stăpânii destinului nostru?

Dumnezeu are preștiința lui cu fiecare din noi, nu are predestinație, dacă ar avea predestinație nu aș mai avea liberul arbitru. Adică manifestarea liberă a voinței, atunci nu mai suntem responsabili.
Dacă insăsi conștiința noastră ne osândește la iadul veșnic încă de aici, de pe pămant, noi mai putem fi salvați?

– Noi zicem în Tatăl nostru astfel: „Vie Impărăția ta!”. Ce înseamnă asta? Inseamnă să fie vie Împărăția Lui în noi, dar și să vină Împărătia Lui în noi. Deci, Împărăția lui Dumnezeu începe de acum, aici, iar noi, după starea pe care o avem, putem să vedem în momentul respectiv ce destinație am putea avea, din autodestinarea noastră. Noi nu credem în predestinare, dar dacă facem binele, suntem predestinați la bine, dacă facem răul, suntem predestinați la rău. Deci, în starea respectivă, noi cunoaștem deja unde ne-ar fi locul, numai că noi, cunoscând deja, vrem să modificăm că să fie bine.

Părintele Nicolae Tănase