Știti voi de ce se face casa iad?

Un preot, mergând pe strada, întâlneste un copilas, ca de cinci-sase ani, cu picioarele crăpate de glod, părul încâlcit în cap, zoios, nespălat, cu mâinile crăpate, si-l întreaba:

– Mai copile, de unde vii tu?

– Din iad vin!

Preotul s-a minunat de copilul acesta.

– Cum îl cheamă pe tatăl tau?

– Satana!

– Dar pe mama ta?

– Aripa satanei!

– Dar frati si surori ai?

– Da.

– Cum îi cheamă?

– Diavoli.

Si atunci preotul a spus:

– Unde stai, copile?

– Hai, ca eu stiu unde!

Si a mers cu preotul. Si în marginea satului îi arata o casuta stricata, veche si o ograda cu gardurile rupte. Preotul ia copilasul de mână si intră acolo. Aude sfadindu-se în casă tatăl cu mama sa.

Bărbatul o înjura pe femeie groaznic, iar femeia îi spunea: „Du-te de-aici, satano!” Bărbatul zicea: „Tu esti aripa satanei!” Au trecut niste copii pe acolo: „Treci, drace, de-aici!” Dar femeia striga pe urmă: „Vai de mine, casa asta este iad!”

Preotul a auzit de afară. Si atunci si-a dat seama de ce spune copilul că vine din iad. El nu stia cum să spună. A auzit pe mamă-sa că este iad în casa ei; că pe tatăl său îl cheama satana si pe mamă-sa, aripa satanei, si pe fratii lui îi cheamă diavoli. Asa auzea grăind în casă.

Dar stiti voi de ce se face casa iad? Unde nu-i post, unde nu-i rugaciune de dimineata si de seara, unde nu-i viata curata, unde nu merg oamenii la biserică, unde se apucă si beau de dimineată, fumează si înjură, casa aceea se face cu adevărat iad. Si diavolul vine acolo si apoi, vai de zilele care le mai trăieste omul pe pământ!

Toată ziua înjuraturi, toata ziua batai, toata ziua suferinta. A intrat diavolul! Diavolul aduce ură, sfadă, mânie, iutime, ocară, blestem, înjuraturi, bătăi, morti, betii, desfrâuri. Asa! Unde a intrat el, distruge. Casa o face iad!

Iar unde oamenii se scoala dimineata si se închina lui Dumnezeu si merg la lucru cu rugaciunea în minte si postesc sfintele posturi de peste an, si fac milostenie si citesc sfintele cărti, si rabdă scârbele si necazurile cu bucurie, acolo este si binecuvântarea lui Dumnezeu si toate se rânduiesc dupa iconomia Lui pentru folosul sufletului si pentru mântuirea noastră.

Ne vorbește părintele Cleopa