Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt
Dumnezeiasca Scriptură ne arată ca împărăţia cerurilor este împărăţia tuturor veacurilor şi stăpâneşte peste toate neamurile, după cuvântul: împărăţia Ta, Dumnezeule, este împărăţia tuturor veacurilor si stăpânirea Ta întru tot neamul şi neamul (Psalm 144, 13), împărăţia cerurilor este: „împărăţia tuturor nesfârşitelor fericiri” (Uşa pocăinţei, p. 221). împărăţia cerurilor se mai numeşte şi cetatea Iui Dumnezeu (Evrei 11, 10); Cetatea împăratului celui Mare (Psalm 47, 2) şi Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21, 18), împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt (Romani 14, 17) şi nimic necurat nu va intra în ea (Efeseni 5, 5; Galateni 5, 21). împărăţia lui Dumnezeu nu stă în cuvânt, ci în putere (I Corinteni 4, 20), Ea este înăuntrul nostru (Luca 17,21).
Pentru ca cineva să intre în împărăţia cerurilor, trebuie să se nască din apă şi din Duh (Ioan 3, 4); să fie nevinovat ca pruncii (Matei 19, 14), iar dreptatea lui să prisosească mai mult decât a fariseilor (Matei 5, 3); sa fie prigonit pentru Hristos (Matei 5, 10-12); să rabde multe suferinţe în viaţă (Fapte 14, 22); să aibă desăvârşită jertfire de sine (Marcu 13, 13) şi să se silească în toată viaţa la lucrarea poruncilor lui Dumnezeu (Matei 11,12).
Din învăţătura Sfântului Apostol Pavel reiese că trupurile drepţilor, după învierea cea de obşte, vor fi împodobite în împărăţia cerurilor de Preabunul Dumnezeu cu patru mari daruri: cu nestricăciunea, puterea, duhovnicia şi slava (I Corinteni 15, 42-44). Referindu-se la primul dar al trupurilor celor proslăviţi, adică nestricăciunea, Sfântul Apostol Pavel zice: Seamănă-se trup stricăcios, înviază întru nestricăciune (I Corinteni 15, 42). Prin aceasta înţelegem că trupurile celor drepţi sunt proslăvite de Dumnezeu, după învierea cea de obşte, ele nemaifiind primitoare de patimi atât după lucrare, cât şi după putere. După lucrare nu vor mai avea boală, bătrâneţe, neputinţă sau vreo pată. Iar după putere, nu vor mai primi nici un fel de patimă care le-ar putea vătăma aşa cum se vatămă în acest veac, de lovire, de rană, de slăbiciune, de foame, de sete sau de osteneală.
Al doilea dar al trupurilor proslăvite după înviere va fi „slava”, adică strălucirea, după cuvântul care zice: Seamănă-se întru necinste, înviază întru slavă (I Corinteni 15, 43). Sfinţii Părinţi spun că trupurile drepţilor, după înviere, vor avea slavă şi strălucire în două feluri: ca cele transparente, precum cristalul sau apa limpede; ca cele ce au de la sine lumină, precum soarele şi stelele.
Părintele Cleopa, Despre Rai și despre desăvârșirea omului
