Vrei să-l cunoști pe Dumnezeu? Cunoaște-te mai întâi pe tine însuți
Cu cât cineva e mai neatent cu sine însusi, cu atât se socoteste pe sine mai plãcut lui Dumnezeu. Dar acela ce se sileste sã se curete de patimi, acela se rusineazã sã-si ridice ochii sãi la Dumnezeu, cãci se vede pe sine ca pe unul ce stã foarte departe de El (Avva Isaia Pustnicul).
Studiul cunoasterii de noi însine sã-l punem mai presus de orice alt studiu. Cea mai folositoare dintre toate cunostintele este aceea care ne dã notiuni drepte despre noi însine si ne învatã sã ne conducem (Sf. Ambrozie).
Om este acela care se cunoaste pe sine (Avva Pimen).
Se cunoaste pe sine însusi îndeosebi acela care se socoteste pe sine nimic (Sf. Ioan Hrisostom).
Nu-i nimic mai bun decât sa-ti cunosti neputinta si necunostinta (Sf. Petru Damaschin).
Nu e nimic mai usor decât sã te înseli pe tine nsuti si, înfumurându-te cu slavã desartã, sã te socotesti cã esti ceva, fiind nimic (Sf. Grigorie Teologul).
Vrei sa-l cunosti pe Dumnezeu? Cunoaste-te mai întâi pe tine însuti (Avva Evagrie Ponticul).
Cel ce s-a învrednicit sã se vadã pe sine este mai presus de cel ce s-a învrednicit sã vadã îngeri (Sf. Isaac Sirul).
Cine cunoaste pe Dumnezeu si se cunoaste pe sine nu învinuieste pe nimeni pentru pãcatele sale (Sf. Antonie cel Mare).
Sufletul nu se poate întinde niciodatã dupã cunostinta lui Dumnezeu, dacã Dumnezeu nu se va atinge de el (Sf. Maxim Mãrturisitorul).
Calea spre cunostintã este neprihãnirea si smerenia, fãrã de care nimeni nu va vedea pe Domnul (Cuviosul Isihie Sinaitul).
Cunostinta sporeste pe mãsurã ce fiecare se preface, intrând în unire cu harul îndumnezeitor. Într-o persoanã desãvârsitã nu va mai rãmâne loc pentru „inconstient”. Totul va fi pãtruns de lumina dumnezeiascã (Sf. Simeon Noul Teolog).
Una este cunoasterea lucrurilor si alta cunoasterea adevãrului. Pe câtã diferentã este între soare si lunã, pe atâta e mai folositoare a doua decât prima (Sf. Marcu Ascetul).
Asa cum o albinã înteleaptã culege mierea din flori, astfel si tu, prin lecturã bunã, dobândeste-ti leac pentru suflet (Sf. Efrem Sirul).
Inima curatã aduce mintea în stare de a cunoaste pe Dumnezeu. Curãtia inimii este temeiul cunostintei noastre duhovnicesti (Sf. Simeon Noul Teolog).
Viața în duh filocalic -antologie filocalicã – Editatã de Mănăstirea Pissiota, Bucuresti, 1999