Prin adevărata pocăință și adevărata smerenie împacă-ți sufletul cu Dumnezeu și cu aproapele

Atotputernica pocainta este liman dumnezeiesc, spital dumnezeiesc. Orice greseala se indreapta prin pocainta, orice rana, orice boala se tamaduieste prin pocainta. Bratele Parintelui Ceresc sunt deschise pentru fiii risipitori care alearga spre ele. Hristos, Care S-a pogorat pe pamant pentru pacatosi, nu pentru drepti, ramane pana acum intre oameni nevazut, dar cu adevarat si deplin, savarsind mari semne si vindecari, si, potrivit nemincinoasei Sale fagaduinte, va ramane intre noi pana la sfarsitul veacului. Pana acum rasuna glasul Lui, pana acum se aud cuvintele Lui lucratoare, rostite oarecand catre pacatoasa osandita de toata lumea, care se osandise pe sine insasi prin tacerea-i adanca: Eu nu te osandesc: mergi, si de acum nu mai pacatui (In 8,11). Cu o astfel de preintampinare se da iertarea pacatelor grele.
Cine poate fi judecator al lucrarilor dumnezeiesti? Este destul pentru mintea omului daca se face privitoare a lucrarilor dumnezeiesti, daca se cufunda in evlavioasa contemplare a lucrurilor dumnezeiesti, in uimirea de ele, in slavoslovirea lor. Una dintre aceste minunate lucrari ale lui Dumnezeu este chemarea la viata calugareasca.
Unii sunt chemati la aceasta viata sfanta dupa ce au trait mai inainte cu sfintenie in lume; altii au fost chemati la ea de la raspantii, de pe ulite – din intuneric si din prapastia faradelegilor. De oriunde ai fi fost chemat, asculta de Cel care te-a chemat, mergi in urma glasului ce te cheama! Binecuvantat este oricine vine intru numele Domnului, fiind chemat de Domnul! Si daca in calea catre Domnul are de luptat cu pacatul, care-i impiedica fericitul mers, sa se lupte cu barbatie, sa se impotriveasca pana la sange, sa rapeasca biruinta si sa se numere impreuna cu patriarhii, cu prorocii, cu apostolii, cu mucenicii, cu marturisitorii si ceilalti sfinti, care prin multe necazuri si morti au mostenit cerul. Ai fost necredincios lui Dumnezeu prin caderea in pacat? Refa-ti credinciosia, dovedeste-o luptandu-te cu pacatul, lepadand de pe tine prin biruinta lanturile – acele lanturi cu care ii fereca pacatul pe robii sai, care ii tin pe acesti robi in slujirea lui silnica. Nevointa trupeasca este slaba impotriva pacatului, nevointa cugetarii este nimicnica: puternica este nevointa credintei! Ea este indragita de biruinta! Cand vei simti ca navaleste asupra ta puterea pacatului, nu intra in vorba cu cei potrivnici: deschide focul neintarziat impotriva lor, izbeste-i cu tunete, arde-i cu fulgerul ceresc. Acest foc, aceste tunete, acest fulger este rugaciunea. Fugi in chilia ta, cazi la pamant inaintea icoanelor, cere ajutor impotriva pacatului, cere biruinta impotriva lui. Atat ajutorul, cat si biruinta ti se vor da de Sus. Acest fel de lupta cu pacatul a fost predanisit nevoitorilor lui Hristos de catre marea nevoitoare Maria Egipteanca. Citeste Viata ei.
Purtati-va poverile unii altora, si asa veti implini legea lui Hristos (Gal. 6, 2), a zis apostolul – iar inaintea celor ce si-au ingaduit sa osandeasca insusi Dumnezeu-Omul a parut nedesavarsit! Sfintii Parinti le poruncesc calugarilor sa-si aduca aminte de virtutile mai-marilor lor, sa se gandeasca adeseori la faptele lor vrednice de lauda, iar la neajunsurile lor sa nu ia aminte, ca si cum ar fi vorba de niste surcele fata de care neputintele noastre sunt niste barne. Prin adevarata pocainta si adevarata smerenie – care nu sunt vazute de catre oameni – impaca-ti sufletul cu Dumnezeu si cu aproapele.

Sfântul Ignatie Briancianinov, „Armele razboiului nevazut”, Editura Sophia

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *