Preotului îi spunem, dar lui Dumnezeu îi mărturisim

Cu toate că greşim, greşeşte omul, dar trebuie să ne pocăim. Vezi cât e de bun Dumnezeu? O lăsat, prin smerita cugetare, că dacă ne ducem la Sfânta Biserică şi găsim pe duhovnic acolo, în faţa icoanei Mântuitorului, şi îi spunem că am păcătuit înaintea lui Dumnezeu, tot atuncea te iartă Dumnezeu, că Dumnezeu s-a pogorât pentru păcătoşi. Îi spunem preotului ca şi cum i-am spune lui Dumnezeu. Preotului îi spunem, dar lui Dumnezeu îi mărturisim. Dumnezeu ştie ce am făcut, dar dacă nu scoţi tu din inima, din sufletul tău: “Doamne, am greşit, am făcut cutare, cutare, mă rog, iartă-mă”, dacă nu ne ducem şi nu ne smerim, apoi deodată nu mai este viaţă viitoare, n-o mai putem căpăta, şi atunci e vai de capul nostru.

Stareţul Dionisie – Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Editura Prodromos, 2009 – fragment