Pe cat de departe sta cerul de pamant, pe atat de mult ne intrec pe noi, pacatosii, sfintii placuti lui Dumnezeu; ei sunt fiinte ceresti – noi suntem pamantesti; ei sunt sfinti – noi suntem plini de multimea pacatelor; ei L-au iubit pe Dumnezeu, din toata inima, cu toata puterea lor,
urandu-se pe sine si lumea – noi ne iubim cu o impatimire extrema pe noi insine si lumea; iubim toate lucrurile ei pierzatoare de suflet si potrivnice lui Dumnezeu; ei au agonisit o minte cereasca, o inima cereasca, o vointa cereasca, prinzand dragoste de voia lui Dumnezeu si
infrangandu-si propria lor vointa, trupeasca, stricata, pierzatoare – noi am facut pamantesti si am intinat mintea si inima si vointa noastra, toate pornirile si inclinatiile noastre sufletesti. De aceea, fiecare crestin sa stea cu evlavie in fata Sfintilor, sa-i cinsteasca cu cinstea ce li se
cuvine si cu care i-a proslavit dupa vrednicie Insusi Dumnezeu si sa caute sa le urmeze viata, credinta lor; ca aducandu-si aminte de inflacarata lor iubire de Dumnezeu si de apoapele, inima lui sa se umple de iubire inflacarata si de speranta vie, sa nazuiasca mereu acolo unde este Iubirea cea vesnica, care iubeste toate, unde este Adevarul cel vesnic si Sfintenia, acolo unde este viata si doxologie vesnica si vesnica bucurie a sfintilor.
Biserica este casa lui Dumnezeu; in ea sta Domnul, capetenia tuturor sfintilor triumfatori in ceruri si a celor care vietuiesc si se lupta pe pamant, si toti sunt madulare ale sale; un singur Duh, al lui Dumnezeu, da viata, sfinteste, intareste pe toti. In aceasta casa a Domnului toti se simt aproape unii de altii, ca madulare ale aceluiasi trup, sanatoase si neputincioase, si ceresti si pamantesti, toate se ajuta unele pe altele. Cele pamantesti le roaga pe cele ceresti sa le ajute; cele ceresti se roaga pentru ele Domnului; in acest chip, mila lui Dumnezeu se revarsa din belsug peste Biserica, peste toata plinatatea ei. Si in trecut si astazi Biserica pamanteasca a fost si este plina de minunile maicii lui Dumnezeu si a multor sfinti.
Sfântul Ioan din Kronstadt, Liturghia – cerul pe pământ