Mulți se plâng cã le lipsește harul; mai cu drept ar fi dacã harul s-ar plânge cã el lipsește de la mulți

Diavolul țintește acest mare obiectiv: sã ne despartã de Dumnezeu.

Nu-i va fi ușor sã o facã direct, cã așa s-au încununat mulți creștini care au simțit în ei puterea credinței, știind cã omul e fãcut de Dumnezeu singur, numai pentru Dumnezeu și nu se pot despãrți de El. Satana, care n-are o clipă de răgaz, gândește ca indirect să poată despărți pe om de Fãcãtorul lui. Luptã cu orice chip sã-l bage pe om în pãcat, pãcate de tot felul, și, dacã reușește, nu înseamnã cã și-a atins marele obiectiv, ci îi dã o mare întristare, care îl face sã se considere pierdut, ca și când nu mai poate fi iertat și, descurajându-se, singur se desparte de Dumnezeu, și, iatã, acesta-i scopul atins de vrãjmașul.

Nu trebuie sã-ți pleci capul și sã abdici, oricare și oricum ar fi pãcatul. Recunoaște-L mai departe pe Stãpânul tãu milostiv, cã nicio nenorocire nu înseamnã ceva, dacã ai credințã de stâncã. Nu te deznãdãjdui cu nici un chip. Satana, și poate slãbiciunea ta, te-au înșelat, dar inima nu i-ai dat-o lui și numele lui Dumnezeu din tine nu l-ai șters. Așa pãcãtos cum ești, Dumnezeu e cu adevãrat mult iubitor și, pentru cã-L recunoști, mult milostiv și iertãtor. Te va cãuta El singur, te va gãsi, te va îmbrãțișa, te va lua pe umerii Lui, te va duce la stânã și te va iubi mai mult decât pe alte oi, pentru cã tu, de fapt, nu L-ai pãrãsit. Aceasta este o mare poziþie duhovniceascã și atunci marile tale cãderi în viațã rãmân simple accidente.

Recomand o nesfârșitã veselie sufleteascã în ascunsul tãu, cã aceasta mãrturisește cã ești cu Iisus Hristos în inima ta și-n respirația ta. Inima ta va vibra mereu o rugãciune fãrã cuvinte. Deci, o stare de stãpân asupra ta și de veselã liniștire, chiar dacã te-ai înnoroit, cã oricare ar fi motivul unei întristãri descurajatoare, ea este numai și numai de la diavol.

Ar fi bine ca lumea creștinã, mai ales, sã prețuiascã mai mult singurul timp ce-l avem pentru pregãtirea la moarte și sã-și pãstreze cu strãșnicie inima, cã dintru aceasta sunt ieșiri de viațã, cum spune la Pilde (4, 23).

„Cu nematerialnicie la Cel nematerialnic gândește și vei pricepe!” „Când interesele și conștiința se aflã în luptã, conștiința trebuie sã învingã, ca sã rãmâneți fii ai luminii, fii ai zilei, fii ai harului!” „Mulți se plâng cã le lipsește harul; mai cu drept ar fi dacã harul s-ar plânge cã el lipsește de la mulți”.

Dumnezeu nu cere nimic imposibil, ci, prin poruncile Sale, te îndeamnã sã faci ce poți, sã ceri ceea ce nu poți și El te va ajuta ca sã poți face voia Lui.

Părintele Arsenie Papacioc, Convorbiri duhovnicești I