Ia aminte, fiul meu, să nu judeci nici un suflet
Ia aminte, fiul meu, să nu judeci nici un suflet, fiindcă pe cel care judecă pe aproapele său îl părăseşte Dumnezeu şi cade, pentru a învăţa să pătimească împreună cu fratele cel bolnav.
Pe toţi ne sprijină mila lui Dumnezeu, dar dacă ne mândrim îşi ridică Dumnezeu Harul Său şi atunci devenim mai răi ca ceilalţi.
Altceva este să osândească cineva pe altul şi altceva să fie luptat de osândire. A osândi este o patimă cumplită, însă a fi cineva luptat de osândire, aceasta pricinuieşte cunună.
Arhimandrit Efrem Filotheitul, Povețe părintești, Editura Evanghelismos – fragment