Evlavia se transmite

– Părinte, cum să dobândesc evlavie?

– Sfinţii Părinţi spun că, pentru a dobândi ev­lavie, trebuie să trăieşti sau să ai legături cu oameni care au evlavie şi să iei aminte cum se comportă ei. Sfântul Paisie cel Mare, când a fost întrebat de cine­va: „Cum pot dobândi frica lui Dumnezeu?” i-a răs­puns: „Să te însoţeşti cu oameni care îl iubesc pe Dum­nezeu şi au frica lui Dumnezeu, ca să dobândeşti şi tu frica dumnezeiască” (Pateric, Avva Pimen, c. 65).

Aceasta, desigur, nu înseamnă că vei face la exterior tot ce vezi că fac aceia, fără să simţi lăuntric, pentru că aceasta nu este evlavie ade­vărată, ci una mincinoasă. Minciuna este respingă­toare. Evlavia este har de la Dumnezeu înlăuntrul omului. Orice face cel evlavios o face pentru că aşa simte înlăuntrul lui. Desigur, înlăuntrul nostru există evlavia firească, dar dacă omul nu o cultivă, aghiuţă îl aruncă, prin uitare, în nesimţire şi neevlavie. Însă prin comportamentul celui evlavios se deşteaptă iarăşi evlavia înlăuntrul lui.

– Părinte, pentru ce Sfinţii Părinţi numai despre evlavie spun că dacă vrei să o dobândeşti, trebuie să ai legături cu omul evlavios? De ce nu spun la fel şi despre altă virtute?

– Pentru că evlavia se transmite. Mişcările, com­portamentul celui evlavios se transmit ca aroma (esenţă extrasă din diferite flori sau arbori), atunci când, în mod firesc, în celălalt există intenţie bună şi smerenie. Şi să-ţi mai spun şi aceasta: dacă cineva nu are evlavie, nu are nimic. Cel evlavios vede curat orice este sfinţit, aşa cum este în realitate, chiar dacă este fără ştiinţă de carte. Nu va face vreo greşeală, de pildă, în ceva care este legat de noimele dumnezeieşti. Este ca şi copilaşul care nu îşi bagă în minte vreun gând rău despre tatăl său şi mama sa, pentru că-i iubeşte şi îi respectă şi vede bine şi cu­rat toate cele pe care le fac părinţii lui. Cu atât mai mult aici, când este vorba de Dumnezeu, Care nu Se compară cu nimic şi este desăvârşit în toate! Cel care nu are evlavie cade în greşeli, în înşelări chiar şi în privinţa dogmelor.

Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol.2: Trezvie duhovnicească, Editura Evanghelismos, București, 2011