Alfabetul lui Hristos este singura cale către fericire şi libertate
Omul se naşte pe acest pământ cu dată de Dumnezeu de a învăţa o anumită limbă şi de a gândi şi comunica cu oamenii din ţara respectivă. Familia este celula societăţii deoarece ea ne oferă cadrul socializării, adică a integrării noastre în lume. Integrarea este deci ceva pozitiv, deoarece ne ajută să supravieţuim, să creştem, să ne transfomăm pozitiv. Fără o limbă, fără capacitatea de o vorbi cu ceilalţi nu putem să ne dezvoltăm, nu putem să ne exprimăm, nu putem să ne realizăm.
Aşa se întâmplă şi în situaţia noastră de faţă, aici în Germania. Fără a vorbi limba germană nu putem să ne integrăm în societate, nu putem să ne dezvoltăm aptitudinile noastre latente, nu putem vorbi şi exprima ce ne doare, de ce avem nevoie, de ce ne doare, ce ne place, ce gândim.
Limba este puntea de comunicare dintre oameni şi este astfel o minune. Heidegger numea limba ’’casa fiinţei’’. Fără limbă, fără comunicare nu suntem oameni adevăraţi. Chiar şi animalele posedă un limbaj de comunicare.
Ce are de a face creştinismul cu alfabetul pe care trebuie sa-l întrebuinţeze creştinul?
Noi suntem creştini ortodocşi prin faptul că suntem botezaţi ”În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”. Taina Botezului se numeşte şi taina lumânării deoarece prin ea nu-am curăţit de păcatul strămoşesc şi am îmbrăcat haina curăţiei lui Hristos. A fi imbrăcat cu haina lui Hristos înseamnă a folosi limba lui Hristos care este limba iubirii jertfelnice . Creştinismul este minunea unui nou alfabet adus omenirii şi anume alfabetul dumnezeiesc al existenţei din iubire, prin iubire şi pentru iubire. Alfabetul lui Hristos, Cuvântul şi înţelepciunea lui Dumnezeu este singura cale către fericire şi libertate.
Bunătatea izvorâtă din dragoste aduce întotdeauna linişte şi mulţumire, atât în sufletul celui care primeşte cu recunoştinţă, cât şi în sufletul celui care dăruieşte cu drag.
Daniel Munteanu ,”Pe urmele iubirii. Contribuţii trinitare la o cultură a comunicării sfinţitoare”
